STANDARDELE W3C ÎN AFARA PROFESIONIȘTILOR INTERNETULUI PUȚINI ȘTIU

STANDARDELE W3C ÎN AFARA PROFESIONIȘTILOR INTERNETULUI PUȚINI ȘTIU






Standardele W3C


Standardele W3C

În afara profesioniștilor Internetului, puțini știu că în construirea paginilor web există un set de standarde care ar trebui respectate. Aceste standarde sunt în fapt documente tehnice, care prescriu reguli în legătură cu ceea ce reprezintă cod HTML și CSS “valid”. Când aceste reguli sunt respectate de către paginile web ce alcătuiesc un anumit site, spunem despre respectivul site că respectă standardele World Wide Web Consortium (W3C).

De ce există aceste standarde și de ce trebuie să le luăm în seamă? Standardele W3C sunt în esență doar niște recomandări - nu sunt literă de lege, nu există niciun organism abilitat să le impună. Dar există mai multe motive pentru care este important să le respectăm :

-un site care respectă standardele are șanse mult mai bune să arate la fel pe toate browserele și dispozitivele pe care le folosim ca să-l accesăm. In esenta, vor exista întotdeauna oarece diferențe între modurile în care diferite browsere afișează aceeași pagină, totuși aceste diferențe vor fi minime dacă site-ul în cauza respectă standardele W3C.

- cum va arăta site-ul în browsere și pe dispozitive care urmează sa apară în viitor. Se presupune că un site nu este proiectat ca să fie vizualizat doar în viitorul foarte apropiat. Deși nu putem ști care vor fi browserele și dispozitivele viitorului, sau cum vor funcționa ele, putem presupune că vor respecta aproximativ aceleași standarde care există în prezent, deoarece standardele nu se schimbă mult în timp. Când acestea totuși se schimbă, cele noi rămân compatibile cu cele vechi, astfel că un site dezvoltat conform standardelor de astăzi va arata aproximativ la fel pe browsere sau dispozitive ce vor apărea și peste 10 ani.

-deși standardele W3C trebuie urmărite și respectate pe cât posibil, ele nu trebuie totuși tratate ca niște norme rigide imuabile. Din când în când, orice web developer folosește câte un artificiu care contravine standardelor. Însa acest gen de abateri trebuie sa reprezinte excepția, nu regula.

Așadar, înainte de a contracta un web designer, verificați dacă site-urile realizate anterior de acesta respectă standardele W3C, folosind: HTML Validator și CSS Validator.


Standarde web si validari


Au existat numeroase tentative de a crea un standard HTML prin W3C( World Wide Web Consortium). In trecut, cand browserele erau aplicatii pentru care trebuia sa platesti, Netscape era browserul dominant. Atunci, cel mai raspandit standard HTML era numit 2.0, apoi 3.2. Dar cu o cota de piata de 90% Netscape nu tinea cont de standardele generale. Netscape a inventat propriile elemente ciudate care nu functionau in alte browsere. Multi ani Microsoft a ignorat aproape complet Internetul. Dupa o perioada au intrat in competitie cu Netscape si a introdus un browser. Primele versiuni ale browserlui de la Microsoft, Internet Explorer, nu erau cu nimic mai presus fata de Netscape in ceea ce priveste suportul pentru standardele HTML dar Microsoft a ales sa furnizeze browser-ul gratis, in curand Internet Explorer devenind cel mai popular browser.

De la versiunea 4 si 5 Microsoft a tintit sa sustina din ce in ce mai mult standerdele HTML din W3C. Netscape nu a reusit sa dezvolte o noua versiune a browserului si a continuat sa distribuie versiunea 4 depasita.

Astazi standardele HTML se numesc 4.01 si XHTML. Acum Internet Explorer are cota de piata de 90% si are in continuare anumite elemente distinctive dar suporta si standardele W3C HTML, acesta este si cazul altor browsere ca Mozilla, Opera si Netscape. Cand codezi cu HTML urmarind standardele W3C, creezi site-uri care pot fi vazute in toate browserele.

De unde stiu ce versiune este folosita?

Avand in vedere ca exista diferite tipuri de HTML, trebuie sa ii comunici browserului ce „dialect” al HTML folosesti. Pentru a face asta folosesti un DTD pe care il scrii mereu in partea de sus a documentului.

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">

<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" lang="en">

<head>

<title>Title</title>

</head>

<body>

<p>text text</p>

</body>

</html>

Pe langa DTD(prima linie din exemplul de mai sus), care informeaza browserul ca vrei sa scri XHTML, trebuie sa inserezi informatii suplimentare in tag-ul html cu cele doua atribute xmlns si lang.

Xmlns este prescurtarea de la &bdquo;XML-Name-Space&rdquo; si ar trebui sa aiba mereu valoarea http://www.w3.org/1999/xhtml. In atributul lang declari in ce limba este scris documentul. Pentru asta se foloseste standardul ISO 639 standard care listeaza codurile pentru toate limbile din lume. In exemplul de mai sus limba este setata pe engleza (en). Cu un DTD declarat, browserul stie exact cum ar trebui sa citeasca si sa afiseze HTML-ul.

Validare? De ce si cum ar trebui sa fac asta?

Insereaza un DTD in paginile tale si vei putea mereu sa verifici daca HTML-ul tau are erori folosind validatorul gratuit W3C(http://validator.w3.org/). Creaza o pagina si incarc-o pe un server. Acum mergi la http://validator.w3.org/ si tipareste adresa (URL-ul) paginii tale si valideaz-o. Daca HTML-ul tau este corect vei primi un mesj de felicitare, altfel vei primi un raport de eroare care it va spune exact unde ai comis o eroare.

Validatorul te poate ajuta sa gasesti erori despre care nu stiai ca exista in codul tau. Unele browsere compenseaza lipsa de pricepere a unor programatori de site-uri si incearca sa corecteze greselile din HTML si afiseaza pagina asa cum presupun ca ar trebui sa arate, insa alte browsere s-ar putea sa ajunga la un rezultat diferit si sa afiseze pagina diferit sau sa nu o afiseze deloc. Valideaza intotdeauna paginile pentru a fi sigur ca sunt afisate corect.






Tags: afara profesioniștilor, puțini, internetului, standardele, afara, profesioniștilor